Te hiaai mâha ore i te pereraa, e fifi o te nehenehe e ohipa i nia i te mau taata atoa i roto i te mau huru oraraa atoa, ua faariro i te hoê faaanaanataeraa ino ore ei tapitapiraa ino mau e te mau faahopearaa ino mau. Teie faatîtîraa, ua matau - atoa - hia ei pere moni mâha ore aore ra mâha ore, o te hoê ïa fifi no te haavîraa i te mana'o i reira eita e nehenehe i te taata ia pato'i i te hinaaro ia pere moni, noa'tu te ino ta te reira e faatupu i ni'a i to ratou oraraa e i ni'a i te oraraa o tei herehia e ratou.

Eaha te hiaai mâha ore i te pereraa moni?

Ua riro te hiaai mâha ore i te pere moni ei tapao no te hoê hinaaro u'ana e pere, noa'tu te mau mea ino ta'na e faatupu mai. Aita te reira i taoti'a-noa-hia i te pereraa moni; e nehenehe atoa te pereraa moni varavara o te faahuehue i te oraraa o te hoê taata e riro ei mea fifi. E pinepine teie hiaai mâha ore i te tuea e te tahi atu mau fifi o te huru aore ra o te haerea, mai te rave - hua - raa i te raau taero, Te mau mana'o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa, Mana'o Tauturu i te Haapiiraa, Te mau mana'o tauturu no te, Te mau nota, e aore râ, te ma'i bipolar.

Te mau tapao e te mau tapao o te hiaai mâha ore i te pereraa moni

  • Te ohipa huna i roto i te pereraa moni: E pinepine te feia pere i te pere ma te huna aore ra i te haavare no nia i ta ratou mau peu pereraa moni.
  • Te ereraa i te hitahita ore: Mea fifi ia faarue i te pereraa moni.
  • Te fifi i te pae moni: Te pereraa moni noa ' tu e aita e moni.
  • Te tapitapiraa a te feia herehia: E ite pinepine te mau hoa e te utuafare i te fifi hou te taata pere moni e fa'i ai i te reira.

Te tuhaa a te hepohepo i roto i te hiaai mâha ore i te pereraa moni

Ua riro te hepohepo ei tumu faufaa roa no te hiaai mâha ore i te pereraa moni. E nehenehe te reira e faatupu i te haerea pereraa moni e e faaore i te hiaai mâha ore. No reira, mea faufaa roa ia haavî i te hepohepo rahi i roto i te faarururaa i te hiaai mâha ore i te pereraa moni.

Nafea te hepohepo rahi ia faatupu i te hautiraa moni

  • Te mau ravea no te ape i te mau fifi: E faaohipa - pinepine - hia te pere moni ei ravea no te ape i te hepohepo aore ra te mau mana'o hohonu au ore.
  • Te tumu atâta: E nehenehe te hepohepo tamau e faarahi i te atâtaraa ia faatupu i te mau haerea hiaai mâha ore, tae noa'tu i te pereraa moni.

Te mau ravea no te arai i te hepohepo rahi i roto i te hiaai mâha ore i te

Ua riro te faatere - maitai - raa i te hepohepo ei ravea no te faaore i te hiaai mâha ore i te pereraa moni. E titau te reira ia rave i te mau ravea maitatai a'e no te faaruru i te hepohepo, eiaha râ e faaohipa i te pereraa moni.

Te mau ravea no te arai i te hepohepo

  • Te feruriraa e te feruri - hohonu - raa: E tauturu teie mau peu ia vai noa mai e ia vai ara noa, Faaitiraa i te hinaaro ia pere moni.
  • Te ohiparaa i te pae tino: E nehenehe te faaetaetaraa tino e tamǎrû i te hepohepo e e haamaitai.
  • Te mau ohipa faaanaanataeraa mana'o: Te faaôraa i roto i te mau faaanaanataeraa e aore râ te mau faaoaoaraa au e te faateimaharaa.

Te mau reni arata'i no te pereraa moni

Te rapaauraa na roto i te roro uira (CBT) e mea maitai no te rapaau i te hiaai mâha ore i te pereraa moni. Te faatumu nei te reira i ni'a i te tauiraa i te mau peu e te mau mana'o tano ore no te pereraa moni.

Te tauiraa i te mau haerea e te mau mana'o no nia i te pereraa moni

  • Te iteraa i te mau tapa'o: Te taaraa i te mea e faatupu i te hinaaro e pere.
  • Te monoraa i te mau mana'o iino: Te mau tiaturiraa fifi e te mono i te mau tiaturiraa feruri - ore - hia no nia i te pereraa moni.

Te mau rave'a no te faatîtîraa ia'na iho no te faatîtîraa

E mea faufaa rahi roa te mau rave'a tautururaa ia'na iho no te mau taata e aro nei i te faatîtîraa a te pereraa moni. Oia ho'i te haamauraa i te mau oti'a, imi i te tauturu, e te raveraa i te mau ohipa e ere i te mea faufaa roa.

Te mau rave'a no te tauturu ia'na iho

  • Faarava'iraa ia'na iho: Te opaniraa ia ' na iho ma te hinaaro mau i te mau hautiraa moni.
  • Te mau pŭpŭ tauturu: Te apitiraa ' tu i te mau pǔpǔ mai te feia pere o te ore e faaite i to ratou i'oa no te t.

Te tauturu e te mau ravea rapaauraa no te hiaai mâha ore i te pere moni

E nehenehe e imi i te tauturu a te feia aravihi na roto i te a'oraa, Te mau mana'o tauturu no te, e aore râ, te raau. Ua faatanohia teie mau ravea rapaauraa i nia i te mau hinaaro o te taata taitahi e e nehenehe te reira e manuïa roa.

Te mau huru tauturu a te feia toroa

  • Te a'oraa e te feruriraa: E horoa mai te reira i te mau mauhaa e te mau ravea no te faaruru i te hiaai mâha ore i te pereraa moni.
  • Te mau raau: I roto i te tahi mau tupuraa, E nehenehe e horo'a i te raau no te rapaau i te mau fifi i raro a'e mai i te reira.

Te arairaa i te topa - faahou - raa i roto i te hiaai mâha ore i te

Ua riro te arairaa i te topa - faahou - raa ei tuhaa faufaa roa no te ora mai i te hiaai mâha ore i te pereraa moni. E titau te reira ia haamau i te hoê faanahoraa no te ape i te pereraa moni no a muri a'e e no te imi tamau i te turu.

Te mau ravea no te arai i te topa - faahou - raa

  • Faanahoraa no te arairaa i te topa-faahou-: Te faatupuraa i te hoê faanahoraa no te faaruru i te mau mea e nehenehe e tupu mai.
  • Te turu tamau: Te imi - tamau - raa i te tauturu a te mau hoa, utuafare, e aore râ, te feia toro'a.

Te mau ravea rapaauraa aravihi no te hiaai mâha ore i te pereraa moni

Cognitive-Behavioral Therapy (CBT) no te fifi o te pereraa moni

CBT, o te hoê ïa ravea farii - rahi - hia no te rapaau i te mau fifi o te pereraa moni. E faatumu te reira i ni'a i te iteraa e te tauiraa i te mau peu e te mau mana'o tano ore no te pereraa moni.

  • Te mau tuhaa faufaa roa o te CBT:
    • Te iteraa i te mau tumu no te pereraa moni
    • Te faatereraa i te mau hinaaro e te mau hiaai
    • Te faatitiaifaroraa i te mau hape i te pae no te feruriraa no nia i te pereraa moni
    • Te faatupuraa i te tahi atu â mau mea, Te mau faaoaoaraa maitai a'e

Te mau faanahoraa no te tautururaa ia'na iho e te tautururaa a te mau hoa

Te mau ma'itiraa no te tauturu ia'na iho, mai te feia pere tei ore i faaite i to ratou i'oa (GA), pûpû i te tauturu faufaa. Te faaitoito nei teie mau porotarama i te haapaeraa e te horoa nei i te hoê ravea no te faaite i te mau ohipa i tupu e te mau ravea rapaauraa.

  • Te mau haamaitairaa o te mau faanahoraa no te tautururaa ia'na iho:
    • Te hoê turu papu e te parare roa
    • Te haapiiraa a te mau hoa e te mau iteraa rau
    • A tuu i te tapao i nia i te hopoia a te taata taitahi e te faaoraraa mai

Te a'oraa i te pae no te feruriraa e te rapaauraa i te ferurira

Te horo'a nei te mau taata aravihi i te tauturu e te mau rave'a tauturu i te mau taata e aro nei i te faatîtîraa a te pereraa moni.

  • Te mau vahi maitai o te a'oraa a te feia aravihi:
    • Te mau faanahoraa no te rapaauraa ia'u iho
    • Te arata'iraa e te patururaa a te mau taote
    • Te faatitiaifaroraa i te mau fifi i te pae feruriraa

Te mau ravea rapaauraa e te mau ravea rapaauraa

I roto i te tahi mau tupuraa, E nehenehe e horo'a i te raau no te rapaau i te mau fifi i raro a'e mai i te reira, mai te hepohepo aore ra te ahoaho.

  • Te tiaraa o te raau:
    • Te arairaa i te mau fifi i te pae no te ea i te pae o te feruriraa
    • Te faaitiraa mai i te mau tapao o te nehenehe e faatupu i te pereraa moni

Te arairaa i te topa - faahou - raa: Te mau rave'a tau roa

Te faatupuraa i te hoê faanahoraa arairaa i te topa - faahou - raa

E mea faufaa rahi roa te haamauraa i te hoê faanahoraa no te arai i te mau fifi e nehenehe e tupu mai i muri a'e i te hoê tau maoro.

  • Te mau tuhaa o te hoê ravea arairaa i te topa - faahou - raa:
    • Te iteraa i te mau hinaaro o te taata iho
    • Te mau ravea no te faaruru i te mau hinaaro
    • Te paturaa i te hoê faanahoraa no te turu

Te turu tamau e te atuaturaa tamau

Te turu tamau a te mau hoa, utuafare, e aore râ, e mea faufaa roa te feia toro'a no te turu i te faaoraraa.

  • Te faufaaraa o te turu - tamau - raa:
    • E horo'a i te tiaauraa
    • E horo'a i te faaitoitoraa e te arata'iraa
    • Te mau tauturu no te tapea i te ara - maite - raa i nia i te mau tapao no te faaoraraa

 

Te mau uiraa e ui-pinepine-hia

Q1: E nehenehe anei e faaora i te hiaai mâha ore i te pereraa moni?

  • A: Ua faarirohia te hiaai mâha ore i te pere moni mai te hoê ma'i tamau, na roto râ i te rapaauraa e te mau rave'a aravihi, e nehenehe ta te taata e arai i to ratou hiaai mâha ore e e ora i te hoê oraraa aifaito.

Q2: E nafea te mau melo o te utuafare e tauturu ai i te hoê taata e fifi to ' na i te pereraa moni?

  • A: E nehenehe te mau melo o te utuafare e horoa i te turu i te pae o te mau mana', faaitoito i te rapaauraa, e te tautururaa i roto i te haamauraa i te mau oti'a, no ni'a ihoa râ i te parau no te moni.

Q3: Te vai ra anei te tahi mau ravea taa maitai no te patoi i te mau hinaaro o te pereraa moni?

  • A: E, I roto i te mau rave'a, te vai ra te mau rave'a no te faanevaneva, imiraa i te tauturu a vetahi ê, te faaohiparaa i te mau faaetaetaraa tino no te tamǎrû, e te faahaamana'oraa ia'na iho i te mau hopea ino no te pereraa moni.

Q4: Mea titauhia anei ia faaea roa i te pere?

  • A: No te rahiraa o te mau taata e fifi to ratou i te pae no te pereraa moni, E faaitoitohia te haapaeraa taatoa ia ape i te mau mea e tupu mai e ia arai i te topa - faahou - raa.

Q5: E nehenehe te mau rave'a i ni'a i te itenati e manuïa no te rapaau i te hiaai faatiti o te pereraa moni?

  • A: Te mau rave'a i ni'a i te itenati, oia'toa te mau pŭpŭ tauturu e te mau pŭpŭ tauturu ia ratou iho, e nehenehe te, e manuïa, ia amuihia iho â râ e te tahi atu mau ravea rapaauraa.