Te hiaai mâha ore i te pereraa, e fifi e faaruruhia ra e te mau taata e rave rahi, ua faariro i te hoê faaanaanataeraa ino ore ei tapitapiraa ino mau e te mau faahopearaa iino. Te tuatapapa ra teie tumu parau i te mau tere o te feia o tei aro i te hiaai mâha ore i te pereraa moni, horo'araa i te mau mana'o e te mau rave'a no te faaoraraa.

Te mau ravea faufaa roa:

  • Te taaraa i te natura e te mau tapao o te hiaai mâha ore i te pereraa moni.
  • Te mau aamu o te taata iho o te haamatara ra i te tere i roto e i rapae i te hiaai mâha ore i te pereraa moni.
  • Te mau ravea e te mau ravea no te upootia i nia i te hiaai mâha ore i te pereraa moni e te tapearaa i te ora mai.

Te taaraa i te hiaai mâha ore i te perera

Eaha te hiaai mâha ore i te pereraa moni?

Te hiaai mâha ore i te pereraa, ua matau - atoa - hia ei pere moni mâha ore aore ra mâha ore, o te hoê ïa ma'i haavî i te feruriraa. O te oreraa ïa e nehenehe e patoi i te hinaaro e pere, noa'tu te mau mea ino ta te reira e faatupu i ni'a i te oraraa o te hoê taata.

Te mau huru faufaa:

  • Ua riro te pere moni ei tapitapiraa, faaitiraa i te tahi atu mau tuhaa o te oraraa.
  • Te tamau - noa - raa aore ra te maraaraa o te pereraa moni noa ' tu te mau faahopearaa iino.
  • Te mau tamataraa no te haavî, tâpû i muri, e aore râ, a faaea i te pereraa moni i te mau taime atoa.

Te mau tumu i te pae feruriraa

E pinepine te hiaai mâha ore i te pere moni i te tuea e te tahi atu mau fifi o te huru o te taata mai te hepohepo rahi, Te mau nota, e aore râ, te ma'i bipolar. E mea faufaa roa ia taa i teie mau tumu parau faufaa roa no te arai i te hiaai mâha ore i te pereraa moni ma te aravihi.

Te mau aamu no te pereraa moni

Te toparaa i roto i te faatîtîraa

Te faaite ra te mau aamu o te taata iho e mea nafea te hiaai mâha ore i te pereraa moni ia haamata e ia rahi roa ' tu â. E mea pinepine, e haamata te reira mai te hoê ohipa arearea tera râ, e riro mărû noa mai ei hinaaro mâha ore.

Te mau mana'o matauhia:

  • Te imiraa i te oaoa aore ra te aperaa i te tupuraa mau.
  • Te faarururaa i te hepohepo aore ra te mauiui i te pae o te mau mana'o hohonu.
  • Te mau faateimaharaa totiale aore ra te hemaraa i te mau mea e haaati ra ia tatou.

Te iteraa i te fifi

Te vahi faufaa roa ' ' e no te taata e rave rahi, o te iteraa ïa i to ratou hiaai mâha ore. E tae pinepine mai te reira i muri a'e i te hoê fifi rahi i te pae moni, Te mau nota, e aore râ, te ino i te pae o te manava.

Te mau tapa'o e tia'i:

  • Te haavareraa aore ra te hunaraa i te mau ohipa pereraa moni.
  • Te pereraa moni no te mau haamâu'araa faufaa roa.
  • Te maraaraa o te mau tarahu aore ra te mau fifi i te pae moni no roto mai i te pereraa moni.

Te imiraa i te tauturu: Te mau taahiraa matamua

Te hinaaroraa i te tauturu

E taahiraa avae matamua faufaa roa te fa'iraa i te fifi e te imiraa i te tauturu. E nehenehe te tauturu e noaa mai na roto i te mau ravea huru rau:

  • Te utuafare e te mau hoa: Te hoê faanahoraa tauturu faufaa roa.
  • Te tauturu a te feia aravihi: Te mau taote e aore râ, te mau taata a'o tei riro ei feia aravihi i roto i te faatîtîraa.
  • Te mau pŭpŭ tauturu: Mai te feia pere tei ore i faaite i to ratou i'oa, horo'araa i te tauturu a te mau hoa.

Te mau rave'a tauturu e vai ra

Ua rau te mau rave'a e horo'a nei i te tauturu e i te arata'iraa no te feia e aro nei i te faatîtîraa a te pereraa moni. Oia ho'i te:

  • Te rapaauraa e te a'oraa: Te arata'iraa a te feia aravihi no te pahono i te mau fifi tumu parau.
  • Te mau pŭpŭ tauturu: Te patururaa a te mau hoa e te mau iteraa rau.
  • Te mau rave'a tauturu i ni'a i te itenati: Te horo'a nei te mau tahua itenati e te mau tahua itenati i te mana'o tauturu e te patururaa.

Te upootiaraa i nia i te hiaai mâha ore i te perera

Te mau ravea no te ora mai

E titau te oraraa mai i te hoê anoiraa o te tauturu a te feia toroa, Te mau faanahoraa no te patururaa, e te mau rave'a a te taata iho.

Te mau ravea aravihi:

  • Te iteraa e te aperaa i te mau mea e tupu mai.
  • Te faatupuraa i te mau ravea arairaa i te oraora - maitai - raa o te tino.
  • Te haamauraa e te peeraa i te mau otia etaeta i te pae moni.

Te tuhaa o te rapaauraa

E tuhaa faufaa roa ta te rapaauraa i roto i te arairaa i te faatîtîraa e te mau fifi atoa no te ea i te pae o te feruriraa. Te rapaauraa na roto i te roro uira (CBT) e mea aravihi ihoa râ oia no te taui i te mau raveraa e te mau mana'o ino no te pereraa moni.

Te mau faanahoraa no te patururaa

Mea faufaa roa te hoê faanahoraa turu puai no te ora mai. Tei roto atoa te utuafare, te mau hoa, e te mau pŭpŭ tauturu. Te horoa nei ratou i te turu i te pae o te mau mana', tiaauraa, e te hoê mana'o no te oraraa huiraatira.

Te tapearaa i te paari e te aperaa i te topa - faahou - raa

Te mau rave'a no te faaoraraa i te mau tau maoro

Te tapearaa i te rapaauraa, o te hoê ïa ohipa tamau o te titau i te ara - maite - raa e te tutava - tamau - raa.

Te mau ravea faufaa:

  • Te haere - tamau - raa i te mau putuputuraa a te pǔpǔ tauturu.
  • Rapaauraa tamau aore ra a'oraa.
  • Te raveraa i te mau ohipa maitatai e te rave - maitai - raa i te mau ohipa.

Te tuhaa a te mau tauiraa o te huru oraraa

E nehenehe te mau tauiraa i roto i te oraraa e tauturu rahi i te tapea - maite - raa i te haapaeraa i te maa. Oia ho'i te:

  • Te raveraa i te mau faaanaanataeraa mana'o e te mau anaanataeraa maitatai.
  • Te faatupuraa i te hoê peu matauhia o te haapae i te pereraa moni.
  • Aupuru i te auraa e te mau hoa e ere i te melo.

Te faarururaa i te mau topa - faahou - raa

E nehenehe te mau topa - faahou - raa e tupu, e ere râ i te hopea o te purumu. E ti'a ia hi'ohia te reira mai te hoê rave'a haapiiraa e te hoê rave'a no te haapuai i te mau rave'a rapaauraa.

Te faarururaa i te mau topa - faahou - raa:

  • A fa'i i te hape ma te ore e haavâ ia'na iho.
  • A hi'opo'a faahou e a faatano i te mau rave'a no te faaoraraa.
  • A imi i te tahi atu â tauturu mai te peu e e titauhia.

 

Te mau ravea apî no te rapaau i te ma'i

Te paturaa i te hoê feruriraa etaeta

E mea faufaa rahi roa te faatupuraa i te hoê feruriraa maitai no te hoê oraraa maoro. E titau te reira i te:

  • Te atuaturaa i te hoê huru ino: Te tiatonuraa i nia i te mau tuhaa maitatai o te oraraa ma te ore e pere.
  • Te faarururaa i te mau fifi: Te hi'oraa i te mau haafifiraa ei mau ravea no te haere i mua.
  • Te tapearaa i te tiaturiraa: Te ti'aturiraa i te rave'a no te hoê oraraa pereraa moni ore.

Te faatereraa i te pae moni e te rapaauraa i te ma'i

Te faatereraa maitai i te pae moni, o te taviri ïa no te arai i te topa - faahou - raa. Te feia e farii nei, a faaite mai.:

  • Te tabula haamau'araa: Te haamauraa e te haapao - maite - raa i te hoê tabula haamau'araa etaeta.
  • Te faatereraa i te tarahu: Te raveraa i te ohipa e te mau taata aravihi i te pae faufaa no te faanaho e no te faaiti i te tarahu.
  • Te hopoia i te pae moni: Te faaôraa i te hoê taata tiaturihia no te tauturu i te faanahoraa i te moni.

Tabula ohipa: Te mau ravea faufaa i te pae no te faatereraa i te moni

StrategyDescriptionTe mau nota
Te tabula haamau'araaTe hi'opoaraa i te moni e te mau haamâu'araaTe mau ravea no te arai i te mau fifi rahi roa
Te faatereraa i te tarahuTe haapaariraa e te aufauraa i te mau tarahuE faaiti mai te reira i te hepohepo i te pae moni
Te hopoia i te pae moniTe faaôraa mai i te hoê taata tiaturihiaTe mau faaotiraa i te pae moni ma te feruri ore

Te mau uiraa e ui-pinepine-hia

Q1: E nehenehe anei e faaora roa i te hiaai mâha ore i te pereraa moni?

A: Noa ' tu e e nehenehe te hiaai mâha ore i te pereraa moni e manuïa, e faariro-pinepine-hia te reira ei huru no te oraraa taatoa. Mea faufaa roa te tutavaraa tamau e te turu no te ora noa.

Q2: Nahea e nehenehe ai i te mau melo o te utuafare ia tauturu i te hoê taata e hiaai mâha ore to'na i te pereraa moni?

A: E nehenehe te mau melo o te utuafare e horoa i te turu i te pae o te mau mana', faaitoito i te imiraa i te tauturu a te feia toro'a, e ia amui atu i roto i te mau pŭpŭ rapaauraa e aore râ, te mau pŭpŭ tauturu mai te Gam-Anon.

Q3: Te vai ra anei te tahi mau raau maitai no te hiaai mâha ore i te pereraa moni?

A: I teie nei, aita e raau taa ê e fariihia no te rapaau i te hiaai faatiti o te pereraa moni. Tera râ,, E nehenehe te mau raau e horo'ahia no te rapaau i te mau ma'i mai te hepohepo e aore râ te ahoaho.

Q4: Nahea e itehia ai i te hoê taata te taote tano e aore râ, te hoê pŭpŭ tauturu no te pereraa moni?

A: A imi i te mau rave'a aravihi no te aparauraa i roto i te mau fare ma'i e aore râ, i roto i te mau faanahoraa mai te Apooraa Fenua no ni'a i te fifi o te pereraa moni no te mau poro'i. No te mau pŭpŭ tauturu, Ua riro te feia pere tei ore i faaite i to ratou i'oa ei ravea farii - rahi - hia.

Q5: Eaha te mau tapa'o e ti'a i te hoê taata ia ite?

A: Te mau tapao o te topa - faahou - raa, o te ho'i - faahou - raa ïa i te haerea pereraa, Te mau mana'ona'oraa no te pereraa moni, e te faaiteraa i te mau tapa'o no te ati e aore râ, no te au ore i te pereraa moni.

Te fariiraa i te hoê huru oraraa apî

Te raveraa i te mau peu maitatai

Mea faufaa roa ia mono i te pereraa moni e te mau peu maitatai. Oia ho'i te:

  • Te ohiparaa i te pae tino: Te rave - tamau - raa i te ohipa faaetaetaraa tino.
  • Te mau faaanaanataeraa apî: Te tapiraa i te mau faufaa o te horoa mai i te manuïaraa.
  • Te mau taairaa totiale: Te paturaa i te mau taairaa i rapaeau i te mau pǔpǔ pereraa moni.

Tabula ohipa: Te mau peu maitatai o te mono i te pereraa moni

HabitDescriptionTe mau nota
Faaetaetaraa tinoOhipa faaetaetaraa tino tamauE faaiti i te hepohepo e e haamaitai i te huru o te taata
Te mau faaanaanataeraa mana'oTe raveraa i te mau ohipa e ere i te mea faufaa roaE horo'a mai te reira i te hoê iteraa no te manuïaraa
Te faahoaraaTe horo'araa i te taime no te utuafare e no te mau hoaE faaiti mai te reira i te mana'o moemoe

Te patururaa e te mau rave'a tauturu tau roa

Te turu tamau

Mea faufaa roa te turu tamau no te ora noa mai:

  • Te rapaauraa tamau: Te mau rururaa tamau e te hoê taote.
  • Te mau pŭpŭ tauturu: Te apiti - tamau - raa i roto i te mau pǔpǔ mai te feia pere o te ore e faaite i to ratou i.
  • Te mau nota: Te mau hi'opo'araa tamau e te hoê faanahoraa tauturu.

Te tomoraa i roto i te mau rave'a tauturu

E rave rahi mau ravea e vai ra no te turu tamau:

  • Te mau rave'a i ni'a i te itenati: Te mau mana'o tauturu no te faaiteraa i te mau iteraa rau e te imiraa i te mana'o tauturu.
  • Te mau materia no te haapiiraa: Te mau buka e te mau tumu parau o te horoa ra i te mau haamaramaramaraa no nia i te hiaai mâha ore.
  • Te mau piha raveraa ohipa e te mau apooraa: Te mau ohipa i niuhia i nia i te rapaauraa i te hiaai mâha ore e te faatereraa.