Te hiaai mâha ore i te pereraa, ua matau - atoa - hia ei fifi o te pereraa moni mâha ore aore ra te fifi o te pereraa moni, o te hoê ïa hinaaro puai e tamau noa i te pere noa ' tu te faahopearaa ino o te reira i nia i te oraraa o te hoê taata. E nehenehe teie huru tupuraa e faaitoito i te faanahoraa maitai o te roro mai te raau taero aore ra te ava, e arata'i atu i te hoê faatîtîraa ino mau.

Te mau ravea faufaa roa:

  • Ua riro te hiaai mâha ore i te pereraa moni ei fifi rahi i te pae feruriraa, te moni, e te mau hopearaa sotiare.
  • E mea faufaa roa ia ite i te mau tapao e ia taa i te huru o te feruriraa i muri mai i teie hiaai mâha ore no te ohipa ma te aravihi.
  • E tuhaa faufaa roa ta te mau ohipa a'oraa i roto i te rapaauraa i te hiaai mâha ore i te pereraa moni.

Te feruriraa i muri mai i te hiaai mâha ore i te pereraa moni

Te ravea maitai o te roro

E nehenehe te hautiraa moni mâha ore e faaitoito i te faanahoraa haamauruururaa o te roro, e tu'ati te reira i te mau hopearaa o te raau taero e aore râ, o te ava. E nehenehe teie faaararaa e aratai i te hoê hiaai mâha ore, i reira te taata e tapapa noa ' i i te mau manu meli, e arata'i atu i te mau pau rahi, tarahu, e te raveraa i te mau peu ino.

Te mau tumu atâta e te mau tumu atâta

E rave rahi mau tumu o te turu nei i te tupuraa o te hiaai mâha ore i te pereraa moni. Te vai ra te mau fifi i te pae feruriraa mai te hepohepo aore ra te ahoaho, te mau huru o te taata mai te peu e e ere i te mea maitai, e te mau mea e haati nei i te utuafare e aore râ, i te hoa.

Te iteraa i te mau tapao o te hiaai mâha ore i te pereraa moni

Te mau tapa'o no te raveraa

  • Te haapeapearaa no te mau ohipa pereraa moni
  • Te rahi noa ' tura te moni e haamâu'ahia ra no te faatupu i te hoê â anaanatae
  • Te mau tamataraa manuïa ore no te haavî e aore râ no te faaea i te pereraa moni

Te mau tapao o te mau mana'o hohonu

  • Te ereraa i te hau aore ra te riri ia tamata ana'e i te faaiti mai i te pereraa moni
  • Te pere moni no te ape i te mau fifi aore ra no te tamǎrû i te mau mana'o tano ore
  • Te haavareraa no te huna i te rahi o te pereraa moni

Te mau faahopearaa o te hiaai mâha ore i te pereraa moni

Te oraraa o te taata iho

  • Te mau auraa fifi e aore râ, tei mo'e
  • Te mau fifi i te pae moni, E tae noa'tu i te topatariraa
  • Te mau fifi i te pae o te ture aore ra te tapearaa

Te oraraa ma te aravihi

  • Te ereraa i te ohipa aore ra te ereraa i te ohipa
  • Te papu - ore - raa i te pae moni no roto mai i te mau tarahu o te pereraa moni

Te mau tuatapaparaa no nia i te mau tupuraa: Te mau hi'oraa mau

Tabula ohipa 1: Te mau tuatapaparaa no nia i te hiaai mâha ore i te pereraa moni

CaseMana'o Tauturu i te HaapiiraaRecovery Journey
John DoeTe ereraa i te ohipa e te utuafare no te pereraa moniTe feia e farii nei, a faaite mai., te mau pŭpŭ tauturu
Jane SmithTe aufauraa i te tarahu rahiTe mau mana'o tauturu no te haapiiraa, Te mau rave'a no te tauturu ia'na iho

Te faahoho'a nei teie mau hi'oraa mau o te oraraa i te mau faahopearaa ino o te hiaai faatiti o te pereraa moni e te faufaa rahi ia imi i te tauturu.

Te tiaraa o te a'oraa i roto i te hiaai mâha ore i te pereraa moni

E mea faufaa roa te mau tauturu no te a'o no te rapaau i te hiaai mâha ore i te pereraa moni. Te pûpû nei ratou e rave rahi mau ravea rapaauraa e tano maitai i te mau hinaaro o te taata tataitahi.

Te mau huru faanahoraa no te a'oraa

  • Te rapaauraa i te taata tata'itahi
  • Pŭpŭ tauturu
  • Te mau rave'a tauturu i ni'a i te itenati

Te manuïaraa o te a'oraa

E tauturu te a'oraa i te mau taata ia maramarama i to ratou faatîtîraa, Te mau mana'o tauturu no te, e te faatupuraa i te mau rave'a no te arai i te topa-faahou-raa.

Te mau ravea rapaauraa no te hiaai mâha ore i te pereraa moni

Rapaauraa i te haerea o te taata (CBT)

CBT, o te hoê ïa ravea rapaauraa matauhia o te tauturu i te taata ia taui i te mau mana'o e te mau haerea tano ore i taaihia i te hiaai mâha ore i te pereraa moni.

Te tahi atu mau ravea rapaauraa

  • Te uiuiraa mana'o turai
  • Te Mau Mana'o no te Haapiiraa
  • Te mau rapaauraa i te pae no te feruriraa

Te mau pŭpŭ tauturu e te mau pŭpŭ tauturu

Te mau rave'a tauturu i ni'a i te itenati

E rave rahi mau rave'a i ni'a i te itenati e vai ra no te mau taata e aro nei i te faatîtîraa a te pereraa moni. E horo'a mai teie mau rave'a i te haamaramaramaraa e te tautururaa no te faaoraraa.

Te mau pŭpŭ tauturu

Te mau pŭpŭ mai Te feia pere tei ore i faaite i to ratou i'o a pûpû i te tauturu a te mau hoa e a riro ei mauhaa i roto i te faanahoraa no te faaoraraa.

Te arairaa i te topa - faahou - raa: Te mau ravea e te mau mana'o tauturu

Te mau ravea no te arai i te mau fifi

  • Te iteraa e te aperaa i te mau mea e tupu mai
  • Te faatupuraa i te mau faaanaanataeraa e te mau anaanataeraa maitatai

Te mau rave'a tau roa no te faaineine i te mau mea atoa

  • Rapaauraa tamau aore ra a'oraa
  • Te haere - tamau - raa i te mau putuputuraa a te pǔpǔ tauturu

Te rapaauraa e te atuaturaa maoro

Te tape'a-maite-raa i te faatîtîraa a te pereraa moni o te hoê ïa faanahoraa tau roa. E titau pinepine te reira i te a'oraa tamau e te amuiraa'tu i roto i te mau pŭpŭ tauturu no te arai i te topa-faahou-raa.

Te a'oraa tamau

  • Opuaraa: No te horoa tamau i te turu e te aratairaa.
  • Te mau rave'a: Te mau tuhaa pureraa tamau, Te mau nota, e te haereraa i mua.

Te apitiraa ' tu i roto i te mau pǔpǔ turu

  • Ti'araa: Te pûpû ra oia i te hoê pǔpǔ taata hoê â to ratou mau tupuraa.
  • Te mau haamaitairaa: Te tauturu a te mau hoa, Te mau mana'o tauturu no te haapiiraa, e te hoê mana'o no te riroraa ei melo.

Te mau tauiraa i roto i te oraraa no te ora mai ma te tamau

E mea faufaa roa ia fana'o i te hoê huru oraraa maitai no te feia e ora mai i te hiaai mâha ore i te pereraa moni. Oia ho'i te:

Te faatereraa i te pae moni

  • Te tabula haamau'araa: Te haamauraa e te haapao - maite - raa i te hoê tabula haamâu'araa.
  • Te faatereraa i te tarahu: Te mau rave'a no te faatere e no te faaiti i te tarahu.

Te maitairaa i te pae o te mau mana'

  • Te faatereraa i te hepohepo rahi: Te mau ravea no te faaruru i te hepohepo ma te ore e pere.
  • Te paturaa i te mau taairaa maitatai: Aupuru i te mau auraa i rotopu i te taata iho.

Te turu a te huiraatira e a te utuafare

E mea faufaa roa te tuhaa a te utuafare e a te huiraatira i roto i te ohipa faaoraraa. E horoa ratou i te turu i te pae o te mau mana'o hohonu e e nehenehe e tauturu ia hi'opoa i te haereraa i mua o te taata.

Te faaôraa i roto i te utuafare

  • Haapiiraa: Te taaraa i te hiaai mâha ore i te perera.
  • Tauturu: Te horoaraa i te turu i te pae o te mau mana'o hohonu e te ohie.

Te mau rave'a tauturu a te oire

  • Te mau pŭpŭ tauturu no te fenua iho: Te tomoraa i roto i te mau rave'a e te mau pŭpŭ.
  • Te mau faanahoraa a te oire: Te amuiraa'tu i roto i te mau opuaraa no te oraraa huiraatira.

Te mau uiraa e ui-pinepine-hia (TE MAU NOTA)

  • Eaha te mau taahiraa matamua e rave mai te peu e te mana'o ra vau e e fifi to ' u i te pereraa moni?
    • A farii i te fifi e a imi i te tauturu a te feia aravihi.
    • A feruri ia amui atu i roto i te hoê pŭpŭ tauturu mai te feia pere moni.
  • E nehenehe anei e faaora i te hiaai mâha ore i te pereraa moni?
    • Noa' tu e aita e ravea rapaauraa, e nehenehe te reira e faaohipa-maitai-hia na roto i te rapaauraa e te patururaa.
  • Nahea e ti'a ai i te mau melo o te utuafare ia tauturu i te hoê taata tei herehia e a'na i roto i te faatîtîraa o te perera?
    • A haapii ia ratou iho no nia i te hiaai mâha ore.
    • A pûpû i te tauturu e ere i te melo no te Ekalesia e a faaitoito i te tauturu a te feia toro'a.
  • Te vai ra anei te tahi mau rave'a maitai no te tauturu ia'na iho ia faatîtî i te pereraa moni?
    • E, oia'toa te haamauraa i te mau oti'a i te pae faufaa e te imiraa i te tahi atu mau ohipa monoraa.
  • E mea maitai te mau a'oraa i ni'a i te itenati no te faatîtîraa i te?
    • E nehenehe te mau a'oraa i ni'a i te itenati e riro ei rave'a tauturu faufaa, no te feia ihoa râ aita e nehenehe e haere mai i te mau tuhaa pureraa a te taata hoê.